Gestionarea stresului și consolidarea echilibrului interior
Temă: Reziliență
Intensitate emoțională: SCĂZUTĂ
Format: Exercițiu de suport
Comentarii importante: Acest exercițiu poate fi folosit ca pregătire sau continuare a activităților intens emoționale. Nu este legat de temă, dar poate fi utilizat ca suport.
Sursă / Autor: Adaptat de Open Dialogue Foundation
Temă
Reziliență
Relevant și pentru
Autorități și instituții, sănătate mintală și toate celelalte teme
Obiectiv (focus de învățare)
Sprijinirea participanților/ participantelor în identificarea reacțiilor la stres și exersarea unor tehnici simple de autoreglare pentru restabilirea unei stări de stabilitate și control.
Grup țintă
Tineri și tinere (14–18 ani) / tineri adulți și tinere adulte (18–35 ani)
Număr de participanți/ participante
6–20 participanți/ participante
Durată
20–45 minute (flexibil)
Materiale necesare
Hârtie, pixuri, scaune sau saltele (opțional)
Ghid pas cu pas
1. Sosire și exercițiu de stabilizare emoțională (5 min)
Invitați participanții/ participantele să se așeze confortabil și să realizeze câteva respirații lente și conștiente.
2. Conștientizarea corpului (10 min)
Ghidați atenția către senzațiile fizice și zonele în care stresul este resimțit în corp.
Se poate folosi desenul sau observarea în liniște a senzațiilor corporale — împărtășirea experienței este opțională.
3. Tehnici simple de autoreglare (10–15 min)
Exersați 1–2 tehnici precum:
exerciții de respirație;
tehnici de ancorare;
conștientizare senzorială.
4. Împărtășire în perechi sau reflecție opțională (5–10 min)
Accentul se pune pe identificarea lucrurilor care ajută și oferă sprijin, nu pe analiza stresului în sine.
Rezultate așteptate (pentru participanți/participante):
creșterea conștientizării semnalelor transmise de corp;
acces la strategii simple de calmare;
stare crescută de echilibru și autoreglare emoțională.
Notă trauma-informativă:
evitați concentrarea excesivă pe „cartografierea stresului” sau analiza detaliată a surselor stresului;
participarea și împărtășirea sunt voluntare;
puneți accent pe senzațiile corporale și pe resurse, nu pe cauzele stresului.
Adaptare (context / intercultural / vârstă):
Exercițiul poate fi utilizat înainte sau după activități intense emoțional.
Pentru grupurile mai tinere, scurtați partea de reflecție și mențineți activitățile într-o formă mai ludică și accesibilă.
Recomandări pentru facilitatori:
Prezentați stresul ca pe o experiență individuală și validă. Evitați judecata sau comparațiile între participanți/participante. Accentuați libertatea de alegere, ritmul personal și normalizarea reacțiilor emoționale.
Aspecte de luat în considerare înainte de implementare:
Pe baza implementărilor anterioare, este important de menționat că desenul nu a funcționat bine cu membrii comunităților mai marginalizate. Actul de a desena a creat mai mult stres — „Nu sunt talentat/ă" — decât ușurare. Asigurați-vă că adaptați metodele la grupul cu care lucrați, deoarece nu toate se potrivesc tuturor.
Tehnicile de respirație au fost primite cu scepticism la început, dar s-au dovedit a fi un instrument foarte util la final, participanții fiind bucuroși să dobândească un nou instrument de gestionare a stresului. În timpul implementărilor, este important de menționat că exercițiul de respirație nu a funcționat cu bărbații mai maturi (20+) din comunitatea romă transcarpatică. Acest exercițiu a fost mai degrabă frustrant pentru ei și a creat mai mult stres decât ușurare. Spre deosebire de femei, pentru care a funcționat bine.